Sa fim sinceri cu Dumnezeu!

Primul lucru pe care Dumnezeu îl cere de la noi este sinceritatea

Biblia spune în 1 Ioan 1:7 că nu putem avea părtăşie cu Dumnezeu dacă nu umblăm în lumină. Dacă umblăm în lumină, nu putem ascunde nimic, pentru că lumina arată totul. Omul care umblă în întuneric este cel care are ceva de ascuns în viaţa lui.



Dacă umblăm în lumină viaţa noastră este ca o carte deschisă. Atunci putem ruga oamenii să ne examineze viaţa privată, cărţile de credit şi tot ce avem. Nu avem nimic de ascuns. Nu înseamnă că suntem perfecţi. Înseamnă că suntem sinceri.

Primul lucru pe care Dumnezeu îl cere de la noi este sinceritatea deplină. Dacă vrem să fim mai întâi sinceri, multe din problemele noastre vor fi rezolvate rapid. Vom trece peste greutăţi şi legături din viaţa spirituală dacă trăim conform acestei reguli fundamentale: să fim sinceri înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor.

Dar vei descoperi că aceasta este o luptă. Poate spui: “Voi lua acest articol în serios. De acum încolo voi fi sincer”. Dar în cursul săptămânii vei descoperi că eşti ispitit să fii actor şi să cauţi laude din partea oamenilor mai degrabă decât din partea lui Dumnezeu. Deci trebuie să fii hotărât să lupţi şi să cîştigi.

Este o mare tristteţe pentru Dumnezeu că sunt atât de mulţi creştini care sunt născuţi din nou de 20, 30 sau 40 de ani dar nu au progresat spiritual deoarece nu au învăţat această lecţie fundamentală de a fi sinceri. Nu putem progresa dacă este ipocrizie în viaţa noastră. Rugăciunile noastre nu vor fi ascultate. Putem avea întâlniri de rugăciune care să dureze toată noaptea dar ne pierdem timpul. Rugăciunile noastre nu vor fi ascultate dacă nu renunţăm la ipocrizie.

Trebuie să recunoaştem că adevărata noastră valoare spirituală este în funcţie de ce suntem înaintea lui Dumnezeu. Statutul spiritual nu este determinat de cunoştinţele biblice, nici de cât de mult ne rugăm, nici de întâlnirile la care mergem, nici de bătrâni sau de ce cred ceilalţi din biserică despre noi. Din contră, întreabă-te : “Ce crede Dumnezeu despre mine, Cel care poate vedea orice domeniu din viaţa mea” ? Răspunsul este măsura spiritualităţii pe care o avem. Trebuie să ne reamintim acest lucru în fiecare zi, sau altfel devenim din nou actori.

Îmi plac cuvintele pe care Isus le-a spus despre Natanael : “Iată un israelit în care nu este vicleşug” (Ioan 1 :47). Dacă Isus poate spune acest lucru despre tine şi despre mine, atunci aceasta este cea mai bună recomandare. Natanael nu era perfect. Dar el era sincer cu privire la imperfecţiunea lui. El nu a pretins că este altceva decât ce era cu adevărat. El a fost diferit de Anania şi Safira.
Veşnic, acest cuvânt, atât de călcat în picioare, ne sună în minte rău sau bine. Aceasta depinde de felul în care ne găseşte şi de motivele pentru care suntem constrânşi ca să îl denaturăm. Să fii sincer, în ziua de astăzi, este, pentru cei mai mulţi, o aberaţie, adică nu se poate sau nu trebuie. Vei fi expus să pierzi totdeauna când vei fi sincer, aceasta este concepţia celor mai mulţi despre sinceritate.

Cei mai mulţi nici nu ştiu ce înseamnă acest lucru. Am fost şi suntem învăţaţi să nu fim şi nici să nu devenim chiar atât de sinceri! De cele mai multe ori, acest principiu este ocolit, este călcat în picioare şi este denaturat.

Oare care să fie, totuşi, regula după care să folosim acest principiu, dacă îl pot numi asa, SINCERITATEA? Ce câştigi şi ce pierzi atunci când eşti sincer cu tine însuţi? Poate mult, poate puţin sau nimic! Sinceritatea capătă o însemnătate mult mai importantă atunci când vorbeşti despre a fi sincer cu tine însuţi. Nu-i aşa, prietene? Adică, să fii sincer cu tine însuţi este nevoia zilei de astăzi. A fi sincer cu tine este un pas înainte şi în sus. A fi sincer cu tine înseamna să ştii să devii sincer cu cei de lângă tine .

Ce mult se pierde atunci când acest fel de a ne exprima este denaturat sau folosit altfel de cum trebuie. A nu fi sincer este primul pas spre a spune din ale tale, a nu fi sincer înseamnă să foloseşti ceva care înlocuieşte adevărul. A nu fi sincer este, pentru cei de lângă tine, de fiecare dată, o crimă care nu se vede dar se simte.

Poate mai mult o moarte sigura, dar lentă, atât a ta, cât şi a celui care te ascultă. A nu fi sincer înseamnă să foloseşti ceva care este între “Da, da!” şi “Nu, nu!”. A nu fi sincer cu tine astăzi, costă mult; atât de mult, încât niciodată nu vei putea recupera veşnicia ! De fapt, suntem cu toţii pe acest pământ rezultatul unei experienţe a neascultării şi a nesincerităţii faţă de Dumnezeu.

Poate că şi tu, cel care citeşti aceste rânduri, ai experimentat, în viaţa ta, ce înseamnă să nu fii sincer cu tine însuţi. Totuşi, nu cred că, atunci când ţi-ai vizitat medicul de familie cu o problema personala, ai folosit improvizaţii, pentru a nu fi sincer. Atunci ai fost sincer cu tine şi cu el. Cu toţii vrem să fim trataţi cu sinceritate de cei de lângă noi. Atunci când suntem trataţi cu nesinceritate, experimentăm un sentiment amar.

În jurul nostru există o lume care este tot mai învăluită în misterele neadevărului. Mulţi oameni spun una şi gândesc alta, mulţi cred una şi fac alta, şi cei mai mulţi nu ştiu ce înseamnă să fie sinceri cu ei înşişi. Eu şi cu tine suntem chemaţi să învăţăm şi să experimentăm, zi de zi, sinceritatea. Sinceritatea, în plan orizontal, în plan vertical şi, de ce nu, şi in sistemul interior al fiinţei noastre. Să fii sincer cu tine însuţi, este primul pas spre mai departe...

E nevoie de a spune Adevărul tot mai tare şi mai des, atât de mult, încât Dumnezeu să aibă pretutindeni străjeri ai sincerităţii.

Pierdem mult atunci când nu suntem sinceri cu cei de lângă noi, pierdem şi atunci când alţii ne trateaza cu nesinceritate dar pierderea cea mai mare este atunci când nu ştim şi nu vrem să fim sinceri cu noi înşine.

Ce este sinceritatea? Este o atitudine? Este o calitate? Este un principiu?

"Doamne, cine va locui în cortul Tău? Cine va locui pe muntele Tău cel sfânt?
-Cel ce umblă în neprihănire, cel ce face voia lui Dumnezeu şi spune adevărul din inimă."

Pentru mulţi, sinceritatea este o problemă, o problemă mică sau una mare. Tot ce doresc să se ştie astăzi, este că fiecare dintre nou va trebui să stea faţă în faţă cu nesinceritatea lui, într-o zi. Atunci va fi prea târziu să mai facem vreo schimbare! Să învăţăm chiar astazi să fim sinceri cu noi înşine! Mâine vom putea fi sinceri cu cei de lângă noi! Şi, în final, vom putea câştiga lupta care este pentru fiecare un examen, şi anume ca sinceritatea să devină pentru noi un principiu.

Cei mai mulţi nu vor ajunge să vadă pe Dumnezeu, nu pentru că nu merită această favoare, ci pentru că nu au învăţat astăzi să fie sinceri cu ei înşişi.

"Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu!"